Premierul Cioloș l-a dat afară pe șeful ANAF, după ce acesta a refuzat să își dea demisia. Cine îl înlocuiește

Noul șef al ANAF, numit interimar de premierul Dacian Cioloș, este Daniel Diaconescu, directorul Direcției Informații Fiscale din ANAF. El a câștigat în 2014 un salariu de 7.000 lei lunar și o indemnizație de 18.000 lei de la Loteria Română, deținând două case, două terenuri și două mașini.

Daniel Diaconescu a condus până la acest moment Direcția Informații Fiscale din cadrul ANAF.

Potrivit declarației sale de avere din mai 2015, noul șef al Fiscului a avut un venit anual de 87.036 lei din funcția de director general, ceea ce înseamnă că a primit un salariu de circa 7.200 lei pe lună. În declarația din mai 2011, venitul anual se ridica la 78.870 lei.

El a mai câștigat în 2014 o indemnizație de 17.837 lei de la Compania Națională Loteria Română pentru poziția de membru în Consiliul de Administrație.

Diaconescu deține împreună cu soția două terenuri intravilane în județul Argeș, unul de 4.400 metri pătrați din anul 2004, iar celălalt cu o suprafață de 2.648 metri pătrați, din anul 2010. Totodată, cei doi au un apartament în București de 81 metri pătrați, din anul 2006, iar soția mai are o casă de locuit în Valea Mare din anul 1988, cu o suprafață de 88 metri pătrați.

Noul șef al ANAF are două autoturisme, un BMW din anul 2009 și un Peugeot din 2012.

Diaconescu mai figurează în declarația de avere cu un credit contractat în 2007, în valoare de 38.000 euro, cu scadență în 2032.

Președintele ANAF, Gelu Diaconu, a refuzat, joi, cererea ministerului Finanțelor de a-și prezenta demisia, calificând dosarul DNA în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, alături de vicepreședintele Mihai Gogancea-Vătășoiu, drept „kafkian”. Mai mult, el susține că vrea să fie demis.

Gelu Diaconu a avut venituri lunare de peste 50.000 de lei pe lună (aproximativ 11.400 de euro net pe lună) în 2014, potrivit datelor din declarația sa de avere de anul trecut, scrie Ziarul Financiar.

Diaconu a reușit să își majoreze veniturile anuale de până la de zece ori față de nivelul încasat ca șef al Fiscului, din funcțiile pe care le avea la Eximbank, CEC Bank, GDF Suez Energy și Romgaz. Astfel, el a ajuns în 2014 la un venit lunar mediu de 4.700 de lei din funcția de bază de șef al ANAF, la care se adaugă alte 46.000 de lei pe lună din celelalte funcții.

„După cum cunoașteți, ieri (miercuri, n.r.), mi s-au adus la cunoștință învinuirile în dosarul instrumentat de domnul procuror Doru Florin Țuluș, constând într-un pretins abuz în funcție și favorizarea făptuitorului. Menționez faptul că am solicitat să fiu audiat, reținut sau arestat, pentru clarificarea cu celeritate a acestui dosar kafkian. (…) În ce privește solicitarea doamnei ministru Dragu de a îmi prezenta demisia, precizez că nu îi voi da curs întrucât doresc să fiu demis din funcție, astfel încât la finalizarea acestui dosar cineva să-și asume consecințele acestei măsuri”, a declarat Diaconu, într-un comunicat de presă transmis de ANAF.

Șeful ANAF afirmă că singura acuzație care i se aduce lui cât și vicepreședintelui ANAF „este aceea că am emis două circulare nelegale prin care am dispus suspendarea deciziilor de impunere privind plata CASS pentru dobânzile acumulate de alocațiile copiilor depuse în conturi precum și pentru persoanele realizatoare de venituri modice”.

„Reamintesc opiniei publice că anomalia prevăzută în Codul Fiscal a făcut ca aplicația informatică să trimită decizii de impunere de sute de lei pentru venituri de 2-3 lei, întrucât CASS-ul se calcula la venitul minim și nu la venitul efectiv, potrivit legii”, afirmă Diaconu.

„Am aflat cu stupoare că domnul procuror Țuluș apreciază că am suspendat emiterea acestor decizii care vizau sute de mii de copii și persoane cu venituri modice, pentru a ajuta de fapt un grup restrâns de câteva sute de persoane pentru niște sume de sute de mii de ori mai mici decât cele pe care le-ar fi plătit parinții copiilor și bătrânii cu dividende de 2-3 lei rezultate din acțiunile deținute în urma vestitei cuponiade. În plus, reamintesc faptul că solicitarea de remediere a acestei aberații fiscale a venit chiar din partea prim-ministrului și a ministrului de Finanțe de la acea vreme”, se arată în comunicat.

Președintele ANAF Gelu Diaconu și vicepreședintele ANAF Mihai Vătășoiu sunt urmăriți penal în dosarul lui Mădălin Voicu și Nicolae Păun, pentru abuz în serviciu și favorizarea făptuitorilor. Cei doi sunt acuzați că au emis două directive prin care îi scuteau de la plata impozitelor pe oamenii folosiți de Păun și Partida Romilor, în proiectele europene în care ar fi deturnat fonduri. DNA a solicitat avizul Camerei Deputaților pentru reținerea și arestarea preventivă a deputaților Mădălin Voicu și Nicolae Păun.

Dosarul vizează deturnarea de fonduri și spălarea de bani în două proiecte finanțate din fonduri europene, implementate de Asociația Partida Romilor în perioada 2010-2013. În ambele proiecte, peste 3.000 de persoane defavorizate au fost incluse în acest program fără știința lor, selectate de partidul lui Păun, iar angajații proiectelor au fost obligați să vireze câte 5% din salarii către Partida Romilor.

Prejudiciul total se ridică la peste 24 de milioane de lei. Pentru a-și acoperi fraudele, Păun a inițiat un act normativ privind amnistia unor contribuții fiscale, conform DNA. Totodată, Păun l-ar fi plătit cu peste 217.000 de lei pe Mădălin Voicu, precum și cu un salariu lunar pe soția acestuia, ca să intervină pentru aprobarea finanțărilor, pentru promovarea unei directive care să amnistieze neplata contribuțiilor la asigurările de sănătate sau la ANAF, în legătură cu neplata impozitelor pentru persoanele plătite de Partida Romilor, conform DNA.